Redactat de Dr. rer. nat. Birgit Wogatzky
Potrivit UNICEF, aproximativ 295.000 de femei și fete din întreaga lume mor în fiecare an din cauza complicațiilor legate de sarcină și naștere. Dintre acestea, aproximativ 14% (41.300 decese) sunt cauzate de tulburări hipertensive, în special de eclampsie. Africa Subsahariană și Asia de Sud reprezintă 86% din decesele materne la nivel mondial. Aceasta înseamnă că, în fiecare an, în aceste zone se înregistrează peste 35.000 de decese cauzate de preeclampsie.
Aceste decese pot fi adesea prevenite atunci când furnizorii de servicii medicale au acces la dispozitivele medicale și medicamentele necesare care permit o îngrijire obstetricală de mai bună calitate.
Ce este preeclampsia:
Preeclampsia este o afecțiune care se poate dezvolta în timpul sarcinii. Este caracterizată prin tensiune arterială ridicată (hipertensiune arterială) și proteine în urină (proteinurie). Dacă nu este diagnosticată și tratată corespunzător, preeclampsia poate evolua spre eclampsie. Aceasta este definită ca fiind apariția convulsiilor la o femeie cu preeclampsie.
Preeclampsia apare, de obicei, de la începutul celei de-a doua jumătăți a sarcinii și poate continua până la scurt timp după ce copilul este adus pe lume. Este o afecțiune gravă care necesită tratament imediat. Dacă nu este tratată, poate fi fatală atât pentru mamă, cât și pentru copil.
Care sunt cauzele preeclampsiei:
Cauza preeclampsiei rămâne necunoscută. Numeroase teorii propuse au condus la diverse încercări de prevenire și strategii de intervenție, dintre care niciuna nu s-a dovedit a fi de un succes covârșitor. Cu toate acestea, există un acord general asupra faptului că placenta joacă un rol-cheie în preeclampsie. Femeile cu hipertensiune cronică și anumite boli metabolice, cum ar fi diabetul, sunt mai susceptibile.
Simptomele preeclampsiei:
- Creștere bruscă a tensiunii arteriale
- Dureri de cap severe care nu dispar nici măcar cu medicamente
- Umflarea feței și a mâinilor
- Creștere în greutate cu mai mult de 2,5 kilograme într-o săptămână
- Dificultăți de respirație, sufocare
- Greață după mijlocul sarcinii și vărsături
- Modificări ale vederii (pete, flash-uri de lumină sau pierderea vederii)
- Dureri în partea superioară dreaptă a burții
Prevenția preeclampsiei:
OMS recomandă ca în zonele în care aportul de calciu din alimentație este scăzut, suplimentarea cu calciu în timpul sarcinii (în doze de 1,5-2,0 g calciu elementar/zi) să fie utilizată pentru prevenirea preeclampsiei la toate femeile.
Acidul acetilsalicilic (aspirină, 75 mg) în doze mici este recomandat pentru prevenirea preeclampsiei la femeile cu risc ridicat de a dezvolta această afecțiune.
Depistarea prenatală a preeclampsiei prin măsurarea tensiunii arteriale și verificarea prezenței unor proteine suplimentare în urină (numită proteinurie) este considerată ca făcând parte din bunele practici clinice.
Cum se diagnostichează preeclampsia?
Un cadru medical va verifica tensiunea arterială și urina femeii însărcinate în timpul fiecărei vizite prenatale. Dacă tensiunea arterială este considerată ridicată (140/90 sau mai mare), în special după a 20-a săptămână de sarcină, medicul va efectua probabil analize de sânge și teste de laborator mai ample pentru a investiga prezența proteinuriei, precum și a altor simptome.
Metode actuale de testare a proteinuriei:
„Standardul de aur” pentru testarea proteinuriei este un test de urină de 24 de ore. Testul măsoară cantitatea de albumină din urina pacientei pe o perioadă de 24 de ore.
Cu toate acestea, în multe părți ale lumii, acest tip de test nu este disponibil, astfel că se prelevează o probă de urină. Furnizorul de servicii medicale va folosi apoi un dipstick pentru proteine, care va furniza o citire a proteinelor în 60 de secunde. Limitarea acestui tip de test este că nu ia în considerare nivelul de hidratare a pacientei, ceea ce poate afecta rezultatul testului.
Noi tehnologii în testarea preeclampsiei:
LifeAssay Diagnostics a lansat recent Test-It PrCrTM, care este o mostră de urină care testează atât proteinele, cât și creatinina. Determinarea raportului dintre proteine și creatinină (PrCr) îmbunătățește acuratețea detectării proteinuriei în comparație cu testarea doar a proteinelor. Acest lucru se datorează faptului că se compensează diluția probei de urină a pacientului.
Acesta este un test simplu cu tija de urină care oferă un rezultat în 60 de secunde. După 60 de secunde, furnizorul de servicii medicale poate citi rezultatele și le poate compara cu un grafic pentru a obține raportul dintre proteină și creatinină.
Acest test nu necesită laborator sau refrigerare și, prin urmare, este foarte relevant pentru Africa Subsahariană și Asia de Sud, unde aceste facilități nu sunt adesea disponibile.
